No. 29 - Renault 11:Renault 9 si Renault 11 sunt doua masini de familie din clasa mica, construite intre anii 1981-1988 in versiunea sedan (Renault 9) si hatchback (Renault 11) — ambele modele fiind concepute de designer-ul auto de origine franceza, Robert Opron.
Variante ale celor doua modele au fost construite de American Motors Corporation (AMC), sub numele de Renault Alliance si Renault Encore pentru America de Nord, cat si pentru Columbia intre anii 1983 si 1999. Masina a fost produsa in Turcia pana in anul 2000.
Ambele modele utilizau un motor si tractiune fata si suspensie independenta pe fiecare din cele patru roti. Cuplul a castigat titlul European de Masina a Anului in 1982, si de asemenea titlul de "Motor Trend Car of the Year".
Au existat trei facelift-uri pentru Renault 9/11. In aceste conditii Renault 11, lansat in 1983 a fost disponibil doar in fazele 2, 3 si 4, neexistand niciodata o faza 1 a lui R11. Faza 1 este de fapt modelul orginal lansat in 1981 sub denumirea de Renault 9, faza 2 a lui R9 a fosta lansata in 1983 in acelasi timp cu R11, iar aerodinamica faza 3 a fost lansata in 1987. Faza 4 (denumita "Broadway"), care nu a fost vanduta in majoritatea Europei, a fost lansata in Turcia in 1997. Broadway avea o masca, faruri, precum si un spate cu stopuri rotunjite, precum si un copr ovoidal, ceea ce dadea masinii un aspect mai modern.
Renault 9 a fost lansat in 1981 ca sedan cu 4 usi, in timp ce Renault 11 a aparut in 1983 ca hatchback ciu 3 sau 5 usi.
Ambele modele au fost dezvoltate de Renault sub numele de cod L42. Renault a inceput design-ul conceptului initial in 1977 in ideea unei masini de "patru metri" (lungime), pentru a umple golul dintre Renault 5 si Renault 14. Designer-ul Opron a conceput o solutie clasica in trei volume pentru a atrage clientii traditionali (si traditionalisti
) si a evita respingerea designului de catre public, situatie intalnita la R14. Studii de piata exhaustive aratau clientul traditional ca fiind nemultumit de inovatiile de forma a caroseriei, rezultand ca publicului tinta ii placea un design care sa iasa cat mai putin in evidenta, fara eleganta. Pana in momentul intrarii in productie a masinii, Renault angajase peste 500 de oameni pentru proiect, investise 14 500 000 de ore studio si testari, construise 44 de prototipuri, testase 130 de motoare si facuse teste de condus pe prototipuri de peste 2,2 milioane de km.
Desi R9 si R11 au avut nume si caroserii diferite, masinile erau identice sub capota si in habitaclu, fiind concepute sa inlocuiasca impreuna modelul invechit Renault 14. R11 se putea deosebi de R9 prin partea frontal, cu farurile duble patrate, detaliu introdus de North American Alliance. R9 a primit si el noua grila fata identica cu R11 in 1985, ambele modele fiind apoi upgradate impreuna in 1987.
Versiuni si motorizari:
- TC - 1,1 l - 1108 cmc; 35 kW;
- GTC - 1,2 l - 1237 cmc; 40 kW;
- TL - 1,4 l - 1397 cmc; 44 kW;
- GTL - 1,4 l - 1397 cmc; 50 kW;
- TSE - 1,4 l - 1397 cmc; 53 kW;
- TXE - 1,7 l - 1721 cmc; 60 kW;
- GTX - 1,7 l - 1721 cmc; 66 kW;
- GTE - 1,7 l - 1721 cmc; 70 kW;
- Turbo - 1,4 l - 1397 cmc; 85 kW;
- Turbo - 1,4 l - 1397 cmc; 77 kW;
- GTD - 1,6 l - 1595 cmc; 40 kW.
Tari in care s-a construit cuplul R9/R11: Franta, Argentina, Columbia, Turcia, Statele Unite ale Americii (Renault Alliance).
Macheta este produsa de Norev, scara 1:43:
