Calea Victoriei in Bucurestiul interbelic

[BMD77]

Aripa dreaptă a vechiului Palat Regal (cea dinspre biserica Kretzulescu), dărâmată în 1935 şi reclădită în 1937, a fost construcţia stolnicului Dinicu Golescu ce data din 1812-1815. Aripa corpului de gardă fusese la rândul ei realizată în anul 1885, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau:


Demolarea Hanului Kretzulescu:


Fundatia Universitara Carol I:


Statuia ecvestra a lui Carol I:


Cu ocazia centenarului naşterii regelui Carol I – întemeietorul dinastiei de Hohenzollern-Siegmaringen în România –la 9 mai 1939 a fost inaugurată statuia ecvestră a monarhului, operă a celebrului sculptor croat Ivan Mestrovici. Lucrarea, ca şi alte monumente, a fost distrusă în perioada comunistă:

[BMD77]

Piaţa Palatului cu statuia Regelui Carol I:


Noul Palat Regal:


Palatul Regal a fost ridicat între anii 1930-1937, după planurile arhitectului N. Nenciulescu în locul şi parţial pe temeliile vechiului palat al Regelui Carol I, distrus de un incendiu în 1927. Astăzi Palatul este Muzeul Naţional de Artă al României, instituţie fundamentală pentru cultura românească. Muzeul a fost înfiinţat în 1948, o dată cu naţionalizarea Palatului Regal şi a colecţiilor regale, precum şi a altor colecţii particulare şi publice, deţinând peste  100 000 de piese, repartizate pe departamente de specialitate:


Paradă militară la sfârşitul anilor ‘30:


Primirea unei delegaţii străine la Palatul Regal:


Piaţa Palatului, festivităţi de 10 mai:






Regele Carol al II-lea şi Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia, în Sala Tronului:

[BMD77]

Ateneul Român, vedere aeriană:


Ateneul Român, având aspectul unui templu antic grec, a fost construit între anii 1886-1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron în stil neoclasic, prin râvna politicianului Constantin Esarcu, cu fonduri obţinute prin subscripţii publice. Marea frescă circulară din sala de concerte, ce înfăţişează momente semnificative din istoria României, a fost realizată de pictorul Costin Petrescu:


Grădina Ateneului în lungul străzii Episcopiei:


Ateneul Român după sistematizarea pieţei:


Intersecţia cu Strada Episcopiei (trecând drept cel mai elegant hotel al Capitalei, Athénée Palace a fost construit în 1912, după planurile arhitectului Teophile Bradeau, fiind cea dintâi clădire din Bucureşti  în care s-a întrebuinţat betonul armat. Mai târziu, în anul 1937 a fost transformat şi modernizat de arhitectul Duiliu Marcu):

[Adrian]

Superb ce am vazut, o adevarata lectie de istorie despre arhitectura folosita in Bucuresti in perioada antebelica si interbelica.
Mai vrem, mai vrem!

[BMD77]

Hotelul Athénée Palace:




Athénée Palace în renovare şi grădina Ateneului cu statuia Regelui Ferdinand I:




Palatul Ştirbey (Muzeul Ceramicii şi Sticlei), fosta locuinţă a domnitorului Barbu Ştirbey, a fost construit în 1837, după planurile arhitecţilor Michel Saint Jourand şi Michel Maichel. În 1881 arhitectul Friederich Hartman a făcut unele modificări, care însă nu i-au alterat farmecul:


Biblioteca Academiei Române a fost construită în 1936 după planurile arhitectului Duiliu Marcu, conservând printre alte preţioase fonduri, cea mai bogată colecţie de stampe şi carte veche din sud-estul Europei. Atât clădirea Academiei Române cât şi cea a Bibliotecii au fost înconjurate de o frumoasă grădină:

[OLECO]

Superba fotografia. Observ tramvaiele vagon tip THOMSON-WATSON, modele ce au stat la baza construirii vagoanele tip V09.

[BMD77]

Palatul Casei Autonome a Monopolurilor Regatului Român (1938-1940) (in prezent cladirea, fost sediu al Ministerului Economiei, are "bulina rosie", iar corpul de pe Calea Victoriei asteapta fie consolidarea, fie, cel mai probabil, demolarea. Cladirea, desi placarea cu travertin arata inca bine, a fost acoperita cu un banner pentru constructii si este intr-o stara foarte avansata de degradare structurala):


Casa Dissescu, frumoasă construcţie în stil neoromânesc, refăcută de arhitecţii Grigore Cerchez şi A.C. Clavel, a adăpostit în perioada interbelică Institutul Italian de cultură. Astăzi, aici este Institutul de Istoria Artei:


Palatul Gh.Gr. Cantacuzino - "Nababul", care a fost construit în stil eclectic cu elemente de Art-Nouveau după planurile arhitectului Ion D. Berindei. Plafoanele palatului Cantacuzino, astăzi Muzeul Muzicii “George Enescu” au fost pictate de artiştii Nicolae Vermont şi G.D. Mirea:


Palatul Sturdza:

[BMD77]

Intrarea Palatului G. Sturdza:


Palatul G. Sturdza, interioare:




Clădirea Funcţionarilor Publici:

[BMD77]

Noua şi vechea clădire a Ministerului de Externe:


Muzeul de Istorie Naturală:


Monumentul Eroilor Corpului Didactic - Omagiu adus în memoria membrilor Corpului Didactic căzuţi în Războiul Întregirii Naţionale, monumentul a fost ridicat în Piaţa Victoriei în 1930, fiind opera sculptorilor Artur Verona şi Ion Jalea. În perioada comunistă, locul său a fost luat de statuia eliberatorului sovietic:


     Calea Victoriei se termină în locul numit din bătrâni „Capul Podului”, adică sfârşitul Podului Mogoşoaiei. O piaţa vastă, de formă neregulată, a fost tăiată în 1831, odată cu şoseaua Kiseleff, numindu-se, după Războiul de Independenţă, Piaţa Victoriei.
     Dintre construcţiile monumentale care străjuiau Piaţa Victoriei putem aminti de:
- Palatul Funcţionarilor Publici, care a fost construit în 1900 după planurile arhitecţilor N.C. Mihăescu şi A.C.Clavel, avariat de cutremurul din 1940 şi demolat în 1946;
- palatul binecunoscutului om politic Grigore Sturdza (“Beizadea Viţel”), realizat de arhitectul Iulius Reiniqke, ce a devenit mai târziu Ministerul de Externe;
- Muzeul de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, edificiu în stil neoclasic, ce funcţionează din 1908 la stăruinţele reputatului savant.

[OLECO]

Astea sunt fotografii tip "sepia" nu? Parca asa se numesc.