Ferrari 250 GT Berlinetta Passo Corto Lusso, 1961
Un nume lung sub care se ascunde o adevarata bijuterie pe roti. 156 de exemplare, nu mai multe, s-au fabricat in formula cu sasiu scurt (Passo Corto). Masina era o mica "bestie" cu un motor de 3 litri cu 12 cilindri in V. 250 GT trecea foarte usor de la drumuri publice la circuit, cu modificari minore (pneuri, bujii).
Ferrari 250 GT Berlinetta Passo Corto Competizione, 1961
Varianta de curse a Berlinettei de mai sus, aceasta masina a castigat categoria GT a cursei de la Le Mans din 1951 si s-a situat pe locul 5 in clasamentul general. Modificarile fata de varianta de strada includ la exterior pneuri mai mari, lipsa barelor de protectie, un mic parbriz pe capota pentru insecte, un girofar (pit stop light) pe aripa dreapta. In plus, sasiul este protejat de o tabla pe toata lungimea lui, protectie ce indeplineste probabil si un rol aerodinamic.
Ferrari 250 GTO, 1962
Si daca GT-urile erau niste supermasini, GTO-urile s-au vrut si mai si, concepute special pentru cursele FIA din Grupa 3. GTO combina un sasiu de 250 GT cu un motor de Testa Rossa, ambele incluse intr-o caroserie proiectata aerodinamic. Pentru a fi omologata pentru curse, 250 GTO trebuia fabricata in cel putin 100 de exemplare. Ferrari a fabricat doar 39, sugerand prin numerele de sasiu ca ar exista mai multe bucati produse.
